luni, 1 mai 2017

OLANDA în aprilie - Grădinile KEUKENHOF din orășelul LISSE - desfătări cromatice în petale

"Mi-am vârât capul pe fereastra în această dimineață 
și primăvara m-a sărutat drept în față." 
(Langston Hughes)

    7 milioane de bulbi de flori! Imaginația în cârdășie cu mintea nu reușește să creioneze acest număr transformat în petale, așa că îți pui visele la foc mic împreună cu omul tău, le coci timp de câteva luni și te prezinți devreme în luna aprilie la porțile Grădinilor KEUKENHOF din LISSE (sudul Olandei) pentru a fi printre primele sute de vizitatori care își vor plimba ochii și picioarele întreaga ziulică pe alei. De la sfârșitul lui martie până în mai izbucnesc toate culorile pământului în straturi minuțios aranjate, totul depinzând de cât de capricioasă a fost iarna și de cât de imprevizibilă se anunță primăvara. Oricum, serele sunt un copleșitor plan de rezervă pentru eventualele scenarii negative!

    Keukenhof îți paralizează capacitatea de descriere cuprinzătoare, este un loc atât de dens și de magic, încât depășește limitele sărace ale cuvântului și te obligă să îl înlocuiești prin imagini. Doar ele pot oglindi perfect dezinvoltura petalelor din cea mai mare grădină cu bulbi de primăvară din lume, care este diversificată pentru a cuprinde: un labirint, o casă dedicată orhideelor, spații amenajate pentru design floral, fântâni arteziene, o moară olandeză tradițională, păzitoarea pământurilor de lalele din jur.





"Primăvara s-a întors. Pământul este precum un copil care știe poezii." 
(Rainer Maria Rilke)

   În secolul al XV-lea Keukenhof făcea parte din domeniul Castelului Teylingen şi servea drept grădină de legume pentru Gravin Jacoba de Bavaria. Ea îşi putea recolta de acolo absolut tot ceea ce avea nevoie pentu bucătărie, fapt aflat la originea denumirii, care în traducere liberă ar însemna "domeniul bucătăriei".

   În anul 1840 s-a amenajat un parc, după proiectul arhitecţilor Zochter şi fiul, aceiaşi care au creionat şi proiectul Vondelpark din Amsterdam. În anul 1949, la insistenţele primarului din Lisse, proprietara a acceptat să găzduiască expoziţiile cu flori de bulbi, lalelele având prioritate, deoarece erau flori-simbol moştenite din perioada "Tulip Mania" din secolul al XVII-lea. Atunci lalelele au început să fie asociate cu bogăţia, iar oamenii investeau în bulbii de lalele asemenea celor din alte regiuni care considerau aurul drept semn al bunăstării. Se spune că preţul unui bulb de lalea din acea vreme era echivalentul cu care puteai cumpăra o casă pe canalele Amsterdamului.






"Când vine primăvara, iarba crește de la sine." 
(Tao Te Ching)

     Perioada în care grădinile sunt deschise cumulează doar 8 săptămâni în fiecare an și circa 800.000 de vizitatori își fac drum prin ele. Aproape 50 de milioane de oameni au vizitat Keukenhof de când a devenit destinată publicului, 75% din aceștia provenind din peste 100 de țări din întreaga lume.

   Cele peste 7 milioane de flori sunt plantate pe 32 de hectare prin generozitatea a 100 de crescători care furnizează bulbii în mod gratuit. Singura lor condiție este ca la încheierea sezonului, grădinarii să îi scoată din pământ pentru a fi distruși sau folosiți ca furaje. În Keukenhof lucrează 30 de grădinari cu normă întreagă și, în fiecare toamnă, ei plantează bulbii manual timp de 3 luni, astfel încât să înflorească în sezon. Iarba verde care te hipnotizează oriunde îți arunci ochii de pe alei este o varietate cu un ritm de creștere rapid și cu o capacitate ridicată de a face față umbrei copacilor. An de an se seamănă din nou iarba!





"Calcă ușor primăvara! Mama Natură este însărcinată." 
(proverb specific indienilor kiowa)

   În fiecare an Keukenhof își alege o temă diferită. De exemplu, în 2014, aceasta a fost asociată Olandei și a fost ilustrată printr-un mozaic făcut din 60.000 de lalele, având dimensiunile de 23 metri lungime și 13 metri lățime. Imaginea realizată reprezenta un șir de case tradiționale înșiruite de-a lungul unui canal lângă o lalea uriașă, demonstrându-se astfel faptul că în trecut o lalea făcea cât o casă.  

   Pe lângă vestitele grădini de lalele se mai găsesc: un colț japonez, un peisaj specific Angliei, o câmpie de primăvară, o grădină istorică, șapte spații inspiraționale care se schimbă tematic în fiecare an, demonstrații de aranjamente florale. Tot aici se află și cea mai mare expoziție de crini din lume!






      Deși asociată îndelung cu Olanda, laleaua este originară din Tian Shan, o regiune montană din Himalaya. A ajuns în Turcia prin intermediul comerțului, în secolul al XVI-lea, când sultanii organizau petreceri cu lalele în fiecare primăvară. Primele flori au apărut în Antwerp și Mechelen prin 1560 și, în 1593, au fost plantate în Hortus Botanicus din Leiden de către Carolus Clusius. "Tulip Mania" a atins apogeul în Olanda între 1634-1637, când doar un bulb aducea un venit mai mare de 1000 de guldeni.

     Regiunea în care se cresc lalele în mod copleșitor se întinde de la Leiden la Haarlem. Numărul de hectare cultivate a sărit de la 10.000 în 1960 la mai mult de 23.500 în 2007. Oricum, de precizat este și faptul că numărul de crescători a scăzut de la 13.000 în 1960 la doar 2.000 în 2007.







       Lalelele olandeze au și o legătură cu Canada. În 1943 prințesa Margriet s-a născut la Spitalul Civic Ottawa, deoarece familia regală olandeză se adăpostea în altă țară din cauza războiului. Secția maternității a fost declarată teritoriu internațional astfel încât prințesa să poată moșteni doar cetățenia olandeză de la mama sa, Prințesa Juliana. În fiecare an, familia regală trimite 10.000 de bulbi la Ottawa pentru Festivalul Lalelei. Trei plăci (în engleză, olandeză și franceză) asociate cu stema Canadei înfrumusețează Pavilionul Julianei din Keukehof în cinstea acelui moment din istoria celor două țări. 







     În secolul al XVII-lea lalelele striate au devenit extrem de populare. Coloristica lor aparte se datora unui virus transferat prin afide, care a fost descoperit în 1931. Datorită dezvoltării industriei Olanda produce 4.2 milioane de bulbi pe an, deține monopolul în acest sector, exportă mai bine din jumătate din cantitatea obținută, comercializează aproape 2.000 de varietăți și anual propune în jur de 100 de soiuri noi.

     Pentru că nu este permis să rupi flori din Keukenhof, îți poți lua amintiri de sădit în grădina de acasă dacă îți cumperi bulbi și flori de la intrare sau dacă apelezi la crescătorii din zonă care sunt extrem de primitori și pun la dispoziția vizitatorilor o sumedenie de soiuri și de sfaturi. 






"Îndrăznește să-ți trezești norocul." 
(proverb persan)

       Noi am experimentat pe pielea noastră aproape toate tacticile de seducție ale Keukenhof-ului și am stat de la ora 9 până la ora 17 pe aleile burdușite de flori. Aliniate ca soldații la defilare, armatele erau gata de îmbrățișat privirile flămânde ale trecătorilor dezorientați de potopul de culori. De la primele alei ne-am dat seama că tot ce citisem nu se ridica nici pe departe la nivelul revărsării de nuanțe și de soiuri. Dintr-odată laleaua nu mai era doar o lalea, ci un întreg univers aflat în expansiune! Am avut și noroc pentru că nimerisem fix în mijloc de sezon, când cele mai multe flori erau proaspăt deschise și primăvara era blândă cu ele, încurajându-le să nu se grăbească spre ofilire!





    "Pământul mă învață să uit de mine precum zăpada topită își uită viața. Pământul mă învață renunțarea precum frunzele care mor toamna. Pământul mă învață curajul precum arborii care stau verticali și singuri. Pământul mă învață regenerarea precum sămânța ce crește primăvara." (William Alexander) și natura îți transmite tot ce ai nevoie să știi, dacă te apropii de pulsul ei. Am văzut tineri, bătrâni, copii, nații de tot felul având aceeași atitudine extaziată în fața unui strat de zambile pitice sau interjecții de uimire la vederea serelor cu lalele puse pe țări de culori. Sensibilitatea din noi este atât de mișcată de frumos, încât nimeni nu cred că scapă necontaminat.    




       Am intrat la sere, am vizitat cam toate pavilioanele care ne-au ieșit în cale, am ajuns pe lângă moară, am admirat crinii, magnoliile, zambilele, trandafirii, lăcrămioarele, toporașii, narcisele, lalelele, orhideele și copacii imenși care dominau de la înălțime furnicarul de oameni de pe alei. Silviu a pozat incredibil de multe flori încât nu îi venea să creadă că a stat o zi întreagă între culori și...i-a mai și plăcut!!  




     Tematică aleasă de Keukenhof pentru anul acesta a fost asociată cu Vincent Van Gogh, pentru că s-au împlinit 125 de ani de la moartea pictorului olandez. Am găsit o puzderie de aranjamente florale inspirate din picturile sale, piesa de rezistență fiind Grădina Selfie, un mozaic din mii de lalele care ilustra autoportretul lui Vincent Van Gogh. Imaginația organizatorilor ne-a surprins total pentru că a fost lăsată că zburde printre temele majore ale picturilor lui, totul fiind coerent legat și amplu asociat cu florile.  






       Una din cele mai frumoase zile din viața noastră de călători s-a încheiat cu o voie bună superlativă care ne-a însoțit în restul zilelor petrecute în Olanda. Ne-am cumpărat bulbi și flori pentru a duce cu noi acasă o fărâmă din raiul de la Keukenhof! Ce am visat în acea noapte? Nu mai știu ce, dar sigur era...colorat!




Niciun comentariu: