vineri, 28 aprilie 2017

16 aprilie 2017 - SLOVENIA - capitala LJUBLJANA

"Viața râde de tine atunci când ești nefericit. Viața îți zâmbește atunci când ești fericit. Viața te salută atunci când îi faci pe alții fericiți și este minunată dacă nu te temi de ea. Fă-ți griji pentru conștiința ta, nu pentru reputația ta. Conștiința este ceea ce ești tu, reputația este ceea ce gândesc ceilalți despre tine." (Charlie Chaplin)

      Am trecut de multe ori pe lângă Ljubljana în drumurile noastre spre munți și spre natura sălbatică a Sloveniei, dar nu am intrat niciodată să îi batem străzile și să îi admirăm feliile de istorie afișate în clădiri și asociate cu o doză de modernitate suficientă pentru o simbioză echilibrată. Fiindcă aveam câteva zile libere de Paște la dispoziție și nu puteam pleca foarte departe de casă, ne-am gândit să încheiem un capitol consistent de călătorii cu petrecerea unei zile liniștite în capitala Sloveniei. Ne-a încântat prin amestecul influențele slave, austriece și italiene, fiind așezată la distanțe mici față de Zagrebul Croației, de Trieste de pe coasta Mării Adriatice a Italiei și de orașul Vilach din Austria. Am străbătut-o fără planuri, fără obiective de marcat, fără opriri obligatorii, doar cu spontaneitatea descoperirii și...cu savurarea deliciilor de nerefuzat! 


       Am citit câteva detalii legate de istoria Ljubljanei după ce am vizitat-o. Din 1991, de când Slovenia s-a desprins din fosta Republica Socialista Federativa Iugoslavia și și-a declarat independența, Ljubljana a devenit centrul economic, politic, cultural, educativ și administrativ al țării. Fiind străbătută de la est la vest de râul Ljubljanica, afluent al râului Sava, la rândul său afluent al Dunării, deține un farmec deosebit prin arhitectura, podurile, și străzile care urmează cursul apei. Mai este numită și "Berna Sloveniei" pentru că în zilele noastre, orașul are cel mai mare venit pe cap de locuitor dintre țările fostului lagăr comunist.

      După ce l-am lăsat pe Uliul negru într-o parcare subterană, ne-am început plimbarea pe o pietonală care ne-a condus în centrul Ljubljanei, în Piața Preseren, denumită după un poet sloven, France Preseren. Statuia acestuia trona în mijlocul pieței alături de muza sa, a fost sculptată de Ivan Zajek la începutul secolului XX. Pe aproape am văzut câteva monumente istorice: Biserica Franciscană "Buna Vestire", Casa Urbanc și galeria acestuia, Biserica Preseren, Casa Hauptmanova și Farmacia Centrală. Ne-au impresionat clădirile bine conservate, cu fațade decorate în stil renascentist și art nouveau, culorile îndrăznețe și străzile pavate cu piatră. Atmosfera veche, ușor medievală și cochetă ne-a învăluit cu aerul ei calm dându-ne impresia unui orășel vioi, aflat departe de profilul unei capitale forfortind de lume. 

      Biserica Franciscană "Buna Vestire" este cel mai de seamă monument religios din capitala Sloveniei, fiind totodată și biserica parohială din oraș. Locașul a fost ridicat la mijlocul secolului al XVII-lea, în stil baroc, are ziduri groase, văruite în roz și pe frontispiciul scrie mare, în latină: "Ave, Gratia Plena!". 




      Toate podurile din acest oraș pe apă traversează râul Ljubljanica. Piața Preseren este legată de centru prin Podul Triplu (Tromostovje): jumătate din el aparține zonei medievale și cealaltă jumătate Ljubljanei moderne. Acesta este asociat direct cu povestea adevărată a orașului, ridicat în secolul al XII-lea, când s-a construit un pod din lemn peste râu. După ce a a ars, în secolul al XVII-lea, a apărut în locul lui podul ce dăinuie și astăzi: o construcție din piatră cubică, realizată de Joze Plecnik. Podul Triplu are un cap de pod de-o parte a râului și trei capete de pod în cealaltă parte, iar pe ambele părți se înșiră coloane sculptate. 

      Podul cu Dragoni, aflat înspre periferia zonei centrale, își asociază o legendă - Jason împreună cu argonauții săi, după ce a găsit lâna de aur, în loc să se întoarcă spre Marea Egee, a luat calea spre nord, navigând pe Dunăre în sus. Aceștia au mers spre râul Sava, ajungând la izvorul râului Ljubljanica, unde au debarcat pentru a porni către spre vest, la Marea Adriatică și apoi acasă. În apropierea orașului Ljubljana, argonauții au găsit un lac înconjurat de o mlaștină, unde Jason a luptat cu un monstru ce s-a dovedit a fi un mare dragon pe care l-a învins. În acest mod dragonul a devenit simbolul orașului Ljubljana și în onoarea acestuia s-a construit Podul cu Dragoni (Zmajski Most). Se zice că dragonul de pe pod își flutură coada atunci când o virgină traversează puntea. 

      Podul Măcelarului era plin de lacăte, la fel ca Pont des Artes din Paris, dar noi nu ne arătăm așa de entuziasmați de ideea agățării lor pe poduri, ni se pare o formă fără fond împrumutată peste tot.




      Castelul de pe deal supraveghează orașul cu îngăduința unei construcții ce datează din anul 1112. Cercetările arheologice au demonstrat că zona unde este amplasat a avut parte de o locuire continuă începând cu 1200 î.e.n, așa că a văzut ceva istorie de cînd există. Primăria din Ljubljana se prezintă construită în stil baroc, se ridică pe două-trei etaje și turnul său înalt este decorat cu un ceas din secolul al XV-lea. În fața primăriei se ridică fântână a lui Robba, numită "Trei Râuri" - Ljubljanica, Sava și Krka, sursa de inspirație fiind cunoscuta "Fântână a Celor Patru Râuri" a lui Lorenzo Bernini din Piazza Navona din Roma. 
    
     Catedrala Sfântul Nicolae a fost construită în stil gotic în secolul al XVIII-lea, pe locul unei vechi biserici. Este singura biserică din oraș care a suferit multe recondiționări, fiind incendiată intenționat atât de Imperiul Otoman, cât și de naziști. În zilele noastre biserica poartă amprenta stilului baroc: exteriorul este colorat, cupola și cele două turnuri gemene sunt vopsite în verde, o parte din acoperiș are țiglă roșie, altă parte are tablă verde, iar pereții sunt zugrăviți într-un ocru ce alternează cu stâlpii de rezistență albi. 





        Ce ne place la nebunie în Slovenia? Faptul că slovenii iubesc nespus bogațiile naturale și au mare grijă de potențialul lor. După Finlanda și Suedia, Slovenia este pe locul 3 în Europa privind gradul de împădurire, iar ca suprafață mai mult de 50% din țară este acoperită cu păduri. Munți, dealuri și păduri cât vezi cu ochii, exact ca în Austria, Elveția, Estonia, Norvegia sau alte țări prietenoase cu natura. Ljubljana își reprezintă țara cu mândrie fiind declarată în 2016 European Green Capital datorită efortului său susținut de a aduce natura în mediul urban: a plantat peste 2.000 de copaci, a realizat 5 parcuri verzi noi și a reamenajat malurile râului Sava. Cel mai mare dintre cele 5 parcuri este "Path of Memories and Comradeship" și are 7.000 de copaci!. În 2010 Ljubljana a decretat că 1.400 ha din teritoriul ei împădurit  va fi consevat cu scopul unei rezerve de oxigen și de supapă pentru dioxidul de carbon. 

         Ce nu ne place la Slovenia? Controlul trafic total absurd de la graniță! 

      Atmosfera senină ne-a dat ghes să plusăm starea de bine cu o înghețată generoasă și delicioasă de la Vigo, iar Silviu a fost chiar mai încântat decât mine de alegerea făcută!