16 februarie 2012 - ZUMBA: Master Class cu Dennis Thomsen (Danemarca) şi 100 de omuleţi veniţi prin nămeţi la dezlănţuire de energie

Începe să se instaureze o ritmicitate cu evenimentele legate de zumba şi asta nu poate decât să fie un lucru extrem de bun, mai ales că nevoia de mişcare nu s-a diminuat în niciun caz, chiar dacă am fost sabotată de o răceală încăpăţânată luna aceasta. "Mult-aşteptatul eveniment" de pe 16 februarie (de care Paul ne-a amintit şi răs-amintit toată luna trecută şi jumătate din februarie - să fie sigur că nu uităm!) s-a petrecut cu surle şi trâmbiţe, cu multă lume motivată pentru a participa la aşa ceva, cu multă pasiune şi dorinţă de a asigura lui Dennis Thomsen un circuit de neuitat în România. Iaşi-ul a fost una din buclele-oraş-oprire cu zumba, pentru că nişte instructori de zumba încăpăţânaţi au vrut să îl abată şi spre noi! Bine au mai făcut căci a fost aşteptat de o mulţime de lume: destulă, nu?

*** Fotografiile sunt realizate de Ştefan Abageru (mulţam fain din nou, frate!)

Din grupul mare de iubitori de zumba, Paul cu fetele lui a format o aripă destul de consistentă şi foarte veselă. Tocmai starea aceasta de bine, energia degajată, ritmurile diferite şi coregrafiile (mai ales acelea mai îndrăcite!) m-au convins să îmbrăţişez zumba în detrimentul salsei atunci când a apărut la orizont necesitatea de a alege, chiar dacă nu a fost deloc simplă orientarea într-o singură direcţie. Salsa o voi relua în primăvara, dar zumba o voi continua fără pauze! Consecvenţă, dom'le! 

Să vorbim despre Master Class! A fost pe înălţimi la nivel de aşteptări, ritmul coregrafiilor a fost excesiv faţă de cum suntem noi obişnuite (deşi Paul ne munceşte, nu se joacă!), ne-a încântat atmosfera şi modul în care Dennis Thomsen ştie să te determine să dai tot ce ai din tine în mişcare şi distracţie.  
Mona Gheorghiu şi Liciu Lucian (Zumba Iaşi) au făcut primele bucăţi de încălzire, urmaţi de...

...Paul cu o coregrafie foarte dinamică, pe care o facem de o lună încoace, de la Master Class-ul cu Adela Iacob şi Cristina Dudu de la Bucureşti. După numai 3 piese se încinsese atmosfera şi multă lume îşi dăduse jos hainele mai groase (eu am făcut asta după prima coregrafie!) pentru a se putea mişca mai liber şi a transpira în voie. Plus - pe zgură se dansează parcă mult mai bine decât în sală, e mai multă aderenţă la tălpi sau poate impresia mea e legată doar de schimbarea de decor!

Work, work, work - there is no fun without it! Cam aşa s-a desfăşurat Dennis Thomsen, care mai susţinuse două Master Class-uri, la Oradea şi la Bucureşti, urmând să se oprească şi la Timişoara după ce ne incendia pe noi. Câtă energie poate avea omul acesta în el, Doamne! Foarte slab, tatuat, ieşit oleacă din firesc prin aparenţă, dar extrem de pasionat de ceea ce face, concentrat sută la sută, se încălzea înainte de a începe de parcă avea meci de box şi a relaţionat foarte fain cu noi, chiar dacă nu am prins chiar tot ce spunea (la mine, cel puţin, nu au ajuns chiar toate vorbele lui!).

Ne-a băgat în prinză de la bun început, melodie după melodie, ritm după ritm, latino, irlandez, indian, cu mişcări alerte şi sincron destul de uşor de urmărit tehnic, dar uneori copleşitor de executat la nivel de viteză. Era aşa savuros cum explica mişcarea, apoi începea să o execute aşa de îndrăcit, că trebuia să te ţii de el: se oprea şi se uita la noi, după care o lua de la capăt! Work, work, work!

Instructorii noştri, cot la cot cu noi, au fost pur şi simplu fascinaţi de lecţia de zumba ţinută de Dennis. Am cam multe cuvinte de laudă, dar, dacă faci parte din atmosfera aceea şi te implici în ritmurile ei, nu ai cum să nu te laşi contaminat de hlizeală şi mişcare. Uitasem cât de frig era afară, că venisem cu două hanorace să nu cumva să mă viziteze o a doua răceală, că am şcoală a doua zi, că mai sunt diferite lucruri de rezolvat - conta ca ora aceea şi jumătate să zbârnâi din mâini, picioare şi urlat!

Dansul irlandez a fost un deliciu! Au fost şi trei dansatori pe scenă şi s-a văzut excelent, iar mişcarea avea altă dinamică pentru că era alt ritm!

Shots, shots - cireaşa de pe tort! Căpşuna a fost dansul indian! Am văzut Shots de mai multe ori pe internet şi chiar l-am făcut odată la zumba, când au venit fetele de la Bucureşti - se schimbă liniaritatea dansului şi poziţia de rânduri-rânduri a celor care fac mişcare, totul devine mult mai interactiv, lumea se amestecă, pare a se mişca haotic, dar, totuşi, controlat, şi se urlă foarte mult! Trebuiesc munciţi şi plămânii - este singurul motiv!

După Master Class, Dennis a scris pe pagina lui de Facebook o impresie la cald: 

IASIIIII - WHOOPPPP - ♥ Another AMAZING experience in Romania - so what we can conclude now is that NO MATTER where I am in ROMANIA THEY GO CRAZYYY !  I simply LOVE that!

Ca răspuns, Paul a formulat şi el o impresie:  
Dennis Thomsen you were and are amazing!!!! Thank you for a crazy, wonderful, exciting, awesome......night!!!! Im just speechless!!!!! Big big big thanks!!!!!

Pentru că totul a fost efectiv intens, am scris:  
You offered us a very special evening and for that we are more than thankful! It's not just the zumba, it's not just the music, it's not just the energy in the air, it's not just the explosion of moves: it's also about the PASSION for what you do and the way you are - we could see that because you shared it with us and a BIG ZUMBA HUG will go with you from Iasi back home! It feels like we do not need batteries when there are people like you in this world! BIG THANKS!!

Dennis a încheiat prin:  
Thank you all for the nice words! I hope to see you all in IASI again - very soon and maybe with some warmer conditions. WHOOOOOOOOOP!

Ştefan a fost extrem de boss şi ne-a făcut fotografii - din nou! Bifează şi el cu noi al treilea eveniment zumba şi transpiră din greu la alergat de colo până colo pentru a surprinde totul din unghiuri diferite şi a arăta propria perspectivă asupra desfăşurării de energie. Mă bucur să văd că lumea îi respectă munca, că înţelege un lucru: ceea ce face el nu sunt doar nişte poze, că timpul până vin pozele lui Ştefan poate fi folosit ca să se asimileze ce s-a experimentat, nu doar să se bifeze vizual, să se treacă mai departe şi să se mai umple facebook-ul de imagini - nu e un lucru rău deloc să arăţi ce ai făcut, dar să nu fie doar aceasta, nedublată de o aplecare cât de cât personală asupra a ceea ce a fost trăit! Asta e părerea noastră, a Abageroşilor!

Partea din final a fost marcată de o tombola cu premii, iar Teodora a fost de data aceasta fericita câştigătoare, în decembrie fiind Georgiana! Se mai schimba noroacele, ştrumfo, dar nu dispera - data viitoare o să pitroceşti mai bine şi mai din timp! Uite la Ştefan ce roz s-a rezolvat - nici măcar Ramona nu îi poate face concurenţă!

 

Am să închei ce aveam de transmis prin Zumba Hug-ul de mai jos, unul de cuprins o lume cât mai încăpătoare şi de împrăştiat o "boală" numai bună de nevindecat! Următoarea tură de "tratament intensiv"? Nu prea departe, mai mult ca sigur!