"Dacă nu simţiţi că intraţi în tabloul pe care-l priviţi, îl priviţi degeaba!"
(Rembrandt)
LEIDEN și-a găsit un loc în periplul nostru prin Olanda datorită faptului că era un oraș istoric asociat cu prima universitate din țară și cu locul de baștină al lui Rembrandt. În momentul în care am ajuns să îl străbatem la picior, am observat că cele două brațe ale râului Rhine intrau în Leiden prin est și se uneau în centru, unde se aflau mai multe canale mici, străjuite de copaci și de terase, traversate de poduri de lemn și păzite de mori de vânt. Atmosfera era îngrozitor de tihnită, lumea se bucura de razele soarelui fiind decuplată de orice grijă sabotoare de stare de bine, iar noi ne-am lăsat hipnotizați de apele liniștite și am descoperit orașul trecând de la un pod la altul, de la o casă cu ferestre mari la alta, de la un colț arhitectural perfect simetric la altul. Ne-am convins că în Olanda apele sunt cei mai buni ghizi spre locuri fascinante!
Bicicletele erau la mare cinste în Leiden! Ca de altfel în întreaga Țara Lalelelor! Copenhaga și Danemarca ni s-au părut a fi gemenele Olandei și ale tuturor orașelor sale, pentru că nu am fost în vreo unul în care să nu vedem mii de oameni pe două roți, traversând orașul relaxați, cu bagaje agățate pe laterale, cu lădițe colorate puse la înaintare, lângă ghidon, cu flori sau cumpărături în ele. Eu m-am îndrăgostit iremediabil de biciclop sau cargobike, un fel de Struțocămilă între bicicletă și roabă, în care oamenii își duceau copiii (unii și dormeau liniștiți în ritmul legănării lor!) sau cărau lucruri mai mari prin oraș! Nu prea am observat sisteme anti-furt pentru că nu își punea nimeni problema să-i dispară bicicleta: erau atât de multe peste tot încât nu reprezentau o ispită pentru eventualii doritori! Inevitabil, comparațiile cu o altfel de realitate, cea de acasă, mi-au răsarit în minte ca firele de iarbă flămânde după căldura primăverii!
Ne-am îndreptat spre centrul vechi, am admirat multe din cele 2.800 de clădiri istorice din secolul al XVII-lea și 12 muzee renumite, am trecut pe lângă Primărie, o clădire situată pe malul râului Noul Rin și am ajuns la De Waag, Casa Cântarului, locul unde veneau negustorii să-și cântărească mărfurile începând cu 1659, exact cum era și în Alkmaar pentru brânzeturi. Printre case se vedeau turnurile bisericilor: Hooglandse Kerk - catedrala gotică din inima orașului, finalizată între 1391-1415 și lipită practic de casele din jur și de străduțe, Marekerk - biserica protestantă, Pieters Kerk - a fost fondată în 1121, adăpostea mormintele pictorului Jan Steen și al pastorului Părinților Pelerini, John Robinson, iar actualei construcții i-au fost necesari 180 de ani pentru a fi ridicată, începând din 1390. Vitraliile ei inițiale au fost distruse de o explozie de praf de pușcă în 1807 și abia în 1880 au cunoscut restaurarea integrală, iar turnul a avut și el o istorie interesantă: era supranumit "regele mării", a fost ridicat până la 110 metri, dar s-a prăbușit în 1512, nu a mai fost restaurat ulterior și din această cauză biserica nu avea turn!
Burcht ne-a ținut vreo 2 ore prin preajma lui, deoarece dealul artificial aflat la confluența brațelor Rinului (Oude și Nieuwe Rijn) adăpostea un castel medieval construit în secolul al XII-lea. Ni s-a deschis o superbă panoramă asupra orașului și am profitat de faptul că eram printre puținii călători aventurați pe meterezele aerisite ca să ne delectăm nestingheriți cu imaginea căsuțelor aranjate exact ca într-un joc de Lego. Citind punctele informative răsfirate pe pereții de cărămidă roșie am aflat că în 1651 spațiul a fost transformat dintr-o fortăreață într-un turn de apă folosit în scop public, iar sistemul de țevi a fost păstrat intact până în zilele noastre. În acea perioadă a fost ridicată și o nouă poartă de intrare care includea simbolurile heraldice ale principalelor familii ale orașului și inscripții în latină folosite ulterior de elevii școlilor din oraș pentru practica vocabularului și a sintaxei limbilor clasice.
În Leiden învață anual peste 10.000 de studenți și inclusiv membrii familiei regale au studiat în acest oraș universitar, deoarece tradiția învățământului superior se asociază cu Universitatea din Leiden, cea mai veche din Olanda: are vârsta de peste 435 de ani! Crearea ei a fost o recompensa oferită de regele Wilhelm de Orania pentru locuitorii orașului în 1575 deoarece au luptat împotriva atacatorilor spanioli. Ne-am continuat plimbarea prin Piața de pește Vismarkt, am trecut peste podurile Karnemelsbrug, Korenbeursbrug (sau Koornbrug, datând din anul 1642), unde se negociau prețurile cerealelor și nu ne-am înfrânat admirația pentru ritmul extrem de lent al vieții bune și pentru arhitectura căsuțelor.
Orașul avea odinioara 8 porți de intrare, dar în zilele noastre se mai păstrează funcționale doar - Poarta Moorspoort pe latura vestică, unde odinioară erau spânzurați criminalii și monumentala Poartă Zijlpoort, împodobită cu doi lei. În Hortus Botanicus a cultivat Clusius primul bulb de lalea în urmă cu 400 de ani și tot acolo se afla și cel mai vechi observator academic din lume!
28 km de canale și 88 de poduri se aflau în Leiden, iar cel mai frumos canal era Rapenburg! În dreptul pieței Aalmarkt se deschidea un golf larg, reprezentând confluența celor două canale ale Rinului și ni s-a părut interesant să constatăm că, datorită faptului că timp de secole comerțul s-a desfășurat de-a lungul cheilor, orașul nu avea o piață centrală, ci o hartă complicată de canale și de piețe asociate cu câte un tip de produse. De la Gemeenlandshuis van Rijnland, Casa comunală a Polderului Rin (din 1578 era sediul comandamentului ce supraveghea nivelul apelor), se deschidea perspectiva ambelor canale!
Bineînțeles că am făcut o pauză de bericică și de înfulecat ceva local! Am ales să stăm la terasa de sub Burcht, bucurându-ne alături de localnici și de alți turiști de ghinili revărsat în Leiden!
Un secret al orașului peste care am dat nas în nas a fost Proiectul 'poeme pe perete': texte celebre de poezii din autori străini erau pictate pe diverse case! 101 poeme așteptau să fie citite...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu